Despre mine
Viziunea mea pentru Peciu Nou
Mă angajez să aduc schimbări pozitive și durabile în comunitatea noastră, punând accent pe dezvoltarea reală și responsabilă a comunei. Confruntându-se cu dificultăți financiare majore, precum un deficit de aproximativ 800.000 de euro în bugetul local, Vă propun un program electoral autentic și realist.
Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei Peciu Nou.
„Copiii noștri sunt, în mare parte, reflexia noastră!”
Astăzi voi face o expunere care, probabil, va genera controverse. Dar poate tocmai de asta este nevoie.
Într-o sală de clasă, avem doi elevi:
– Unul care învață, care are un comportament educat, demn, care își construiește viitorul.
– Și celălalt, care face bullying – în clasă, pe holuri, în comunitate. Îl recunoaștem cu toții.
Întrebarea este: cine ești TU dintre cei doi? Tu, ca părinte.
De ce tu? Pentru că, în mare parte, copilul tău reflectă valorile, atitudinea și alegerile tale.
Transpune această imagine în alegerea pe care o vei face pe 18 mai.
Vei alege calea educației, a construcției, a respectului? Sau o vei valida pe cea a disprețului, a umilinței, a dezinteresului?
Pe 18 mai alegem nu doar un lider. Alegem și modelul pe care îl dăm copiilor noștri.
18.02.2025 ora 8:30 în fața Grădiniței din Diniaș se vor preleva probele de analiză apă potabilă în curs de autorizare Diniaș, cei interesați de subiect sunt așteptați la locație!
Cu respect,
Primăria SRL !
Transparența Error!
În eroare perpetuă la al treilea mandat atât din punct de vedere administrativ cât și din cel al comunicării!
Dar asta ne place!
Dezbatem piste de biciclete, canalizare, apă potabilă, asfalt doar pentru a mai butona telefoanele !
La Primăria pe persoană fizică Peciu Nou inginerul diplomat e în
ERROR 404!
Mi-am petrecut bună parte din copilărie la cozi la alimentară, înghesuindu-mă cu toată lumea din cartier la toate cozile posibile și imposibile. La coadă la carne, la coadă la ouă, la coadă la brânză sau la coadă la mezeluri. Da, pentru cine nu știe, pe vremurile ”alelalte” era o aventură să faci cumpărături. Alimentele de bază – zahăr, făină, mălai, ulei - se dădeau pe bază de tabel, o dată pe lună, și erau raționalizate. Nu discut despre calitatea lor – cu siguranță vă aduceți aminte de butoaiele alea slinoase în care venea uleiul, care ulei, după ce era pus în sticle, avea o depunere verzuie, urâtă și scârboasă. Orezul? Păi trebuia să chemi toată familia ca să separi boabele bune de restul mizeriei din pungă, operațiune după care mai rămâneai cu mai puțin de 3 sferturi din cantitatea inițială. Rafturile din alimentară erau goale, ici-colo câteva conserve din pește, fasole verde și creveți vietnamezi. De multe ori așteptam pe lângă alimentară - păstrându-ne riguros ordinea la coadă - și câte o zi întreagă degeaba. Nu se aducea nimic. Iar a doua zi o luam de la capăt, desigur, într-o altă configurație a cozii, funcție de ora la care ajungeam fiecare la alimentară. Erau câte unii care se sculau cu noaptea-n cap ca să prindă un loc mai în față. Erau și situații în care era adusă marfă la alimentară, stăteai la coada aia infernală și... nu apucai nimic. Totul se termina fix în fața ta.
- Gata, nu mai avem! Striga sec doamna Nuți, vânzătoarea, iar coada rămasă se dilua ca un cortegiu mortuar după ce defunctul a fost depus în groapă.
Plângeam de fiecare dată când nu apucam să cumpăr. Sau, de câteva ori, când am apucat marfă ”la mustață”, am fost ținta apostrofărilor celor care nu au apucat să cumpere. Și acum îmi răsună în urechi replica rârâită a lui tanti Aurica a lu’ Dovleac:
- Firrr-arr ai drrracu’ de copii că se bagă în față!
Una din dramoletele pe care le-am trait a fost prin 1987. Într-o zi m-am gândit să-I fac o surpriză mamei care urma să vină acsă de la schimbul 1. M-am gândit să fac pomul de iarnă (atunci nu se zicea ”pomul de Crăciun”).
- Moaaa, ce o să se bucure mama când o să vină de la serviciu! Și tata o să se bucure deseară când o să vină de la schimbul 2 și o să găsească instalația aprinsă…
Foarte gijuliu cu toate globulețele (pe atunci fabricate din sticlă), foarte atent cu beteala și cu instalația de luminițe asistate de starter, am făcut, probabil, cel mai frumos pom de iarnă de până atunci! Buuun! Vine mama de la serviciu, obosită, înfrigurată. Intră în casă gâfâind după cele 4 etaje urcate.
- Mamă, mama! Am făcut pomul de iarnă! Uite!!!
Mama era inexpresivă și tăcută.
- Îți place?
Jap-jap!!! Două palme…
- ????
- Ai luat ouă?
- … mnu…! răspund eu cu toată fericirea năruită.
- A băgat ouă la alimentară și tu ai stat să faci pomul de iarnă??? Am rămas fără ouă acum, de Sărbători. Să văd eu ce o să mâncați voi de Crăciun…
Pfooai de mine! Cum am putut să fac așa ceva??? Să ratez ouăle??? Am compromis Sărbătorile familiei. În fine, nu mai știu dacă am făcut rost de ouă de Crăciunul ăla, cert e că pomul de iarnă mi-a fost foarte antipatic în acel an.
Ei bine, în toată această conjunctură complicată, firesc au început să apară visurile... Cum ar fi dacă? Cum ar fi să fie toate alimentarele pline cu de toate? Cum ar fi să nu mai fie pâinea pe cartelă? Cum ar fi să nu mai stăm la coadă la ouă? Cum ar fi să găsim banane fără să ne batem ca chiorii la cozi care semănă mai degrabă cu răscoala de la 1907 decât cu niște cumpărături nevinovate? Cum ar fi toate acestea la un loc? Îmi aduc aminte că întrebările ăstea ni le puneam aproape în fiecare zi, la un moment dat. Închideam ochii și ne imaginam. Discutam prelung toate problemele astea cu tovarășii mei de coadă, copii ca și mine atunci. Câte unul mai completa:
- Cum ar fi să avem desene animate la televizor mai mult de 10 minute pe săptămână?
sau
- Cum ar fi să nu se mai oprească curentul în fiecare zi?
sau
- Cum ar fi să fie apă caldă mereu la robinet?
Etc.
Declicul s-a produs la Revoluție. Îmi aduc aminte când doamna Flori Lăcureanu (foto) mi-a spus pe 22 decembrie 1989 când am fost să cumpăr pâine:
- Nu mai trebuie cartela...
- Deloc?
- Deloc!
O eră se sfârșise!
Și totuși, nu-mi venea să cred! E oare aievea ce trăiesc? Va fi așa, fără cartelă de aici încolo? Tata trebuie să știe! El ne spunea încă din vară că vom avea Crăciun fără Ceaușescu.
- Tată, de acum o să fie fără cartelă?
- Da, poți să o arunci!
- Păi... o să fie carne la alimentară?
- Din belsug! Și de pui, și de porc, și de vită, de toate!
- Și ouă?
- Și ouă!
- Și brânză?
- Câtă vrei!
- Portocale?
- Or să se strice în alimentară!
- Nu cred!
- Ba da, tată, așa o să fie, o să vezi!
Mi s-a făcut un gol în stomac. Ceva trebuie să fie putred la mijloc... N-avea cum, așa dintr-o dată, să mi se îndeplinească toate visurile. Trebuie să fac ceva să îl încurc pe tata. Așa o să-mi dau seama că mă păcălește. Mi-am îngustat ochii și l-am întrebat insinuant:
- Și ciocolată? Ă? O să fie și ciocolată?
Tata a stat puțin și s-a gândit.
- Tată, zice el, ciocolată o să fie sute de sortimente și nu o să le mai cumpere nimeni...
”Cred că tata e nebun!” am gândit atunci.
*
Fără să fac o analiză amănunțită a lucrurilor, pot să trag o concluzie. Scurtă. Toate visurile generației mele s-au împlinit. Din toate punctele de vedere. Avem de toate la alimentara. Sute de programe la televizor. Apă caldă la discreție. Mașini – fiecare câte 2-3. Telefoane. Calculatoare. Laptopuri. Etc. În plus, pot să mănânc în fiecare zi câte o ciocolată. În fiecare zi din an, câte un sortiment. Iar acum, am decis ca luni, 10 februarie, în amintirea vremurilor de dinainte de 1990, să merg să fac cumpărături de la Kaufland! Sau de la Lidl. Sau de la Carrefour, sau... mă rog, mă hotărăsc eu până atunci!
P.S. citat Didi Dumitrescu
Dar expunerea se regăsește cuvânt cu cuvânt în copilăria proprie!
@reper
Sport = Sănătate! Club Sportiv Comunal Peciu Nou.
Sunt cel mai aprig susținător al sportului pentru copii!!! Orele dedicate unei activități fizice în detrimentul "ecranelor" sunt categoric sănătate pură!
Dar...
Clubul Sportiv Comunal Peciu Nou în ședința consiliului de administrație de săptămâna trecută a solicitat 2.000.000 lei de la bugetul local pentru îndeplinirea criteriilor de performanță!
Subliniez faptul că cei 400.000 euro sunt necesari pentru contractele în vigoare la echipa mare !!!
Raportul de cheltuieli de 70% pentru echipa mare și 30% pentru echipele de copii și juniori la handbal și fotbal nu a fost până acum decât o minciună!!!
Părinții care au copii la antrenamente cunosc în detaliu situația - Avem taxă lunară care se plătește direct antrenorului sau prin virament în contul unei asociații sportive independente de Clubul Sportiv Comunal Peciu Nou!
Pentru că adevărul primează știm că activitatea cu performanțe incontestabile ale echipei mari costă! Pe lângă mândria de a termina pe locul 1 avem parte și de o emulație a sportului comunal la nivel de copii și juniori!
Dar...
Ambițiile de promovare a echipei mari la fotbal în eșalonul secund vin doar din lipsurile caracteristice ale celui ce dictează țintele echipei - Inginer Diplomat find prin titulatură în Agronomie uită că managementul resurselor are o foarte importantă parte economică!
Astfel...
2.000.000 lei reprezintă 50% din taxele și impozitele locuitorilor comunei( jumătate) când spun comună spun Diniaș, Sânmartinu Sârbesc, Peciu! A se vedea în cea de-a doua poză atașată bugetul de venituri din taxele și impozite locale!!!
Solicitarea Clubului se justifică financiar pentru baza performanțelor dar oare este susținută de o majoritate a locuitorilor acestei comune? Este oare promovarea în liga a 2-a mai importantă decât canalizarea, asfaltarea străzilor, finalizarea grădiniței noi, finalizarea școlii noi, finalizarea Căminului de la Sânmartinu Sârbesc, realizarea unui parc în Diniaș, a unor capele în Diniaș și Sânmartinu Sârbesc, prioritar față de multe alte necesități comunale?!
Eu nu știu!
Sunt doar un consilier local minoritar care poate doar a pune în dezbatere publică prioritățile la care se raportează comunitatea!
Fundamentul înființării Clubului Sportiv Comunal Peciu Nou a fost în 2017 cel de a realiza o pepinieră de copii și juniori care să evolueze cu timpul către echipa mare!
Astăzi avem taxă de 100 lei pentru copii și juniori și 4% susținere locală financiară !!!
96% din taxele noastre merg la echipa mare!
Cu respect,
bogdanlungu.ro
www.peciunou.ro
Dezinteres sau incompetență?
Vin în completarea articolului de astăzi legat de lipsa avizului DIRECȚIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ pentru furnizarea apei în localitatea Diniaș.
* 2023 luna Septembrie a fost efectuată recepția la finalizarea lucrărilor pentru proiectul de modernizare a infrastructurii de furnizare a apei potabile în localitatea Diniaș.
* Pentru furnizarea apei potabile și avizare de conformitate procedura de avizare a Direcției de Sănătate Publică este necesară testarea în laborator a apei înainte și după filtrare! Probele de laborator în cadrul DSP se realizează pe o perioadă de 12 luni fără întrerupere!!!
Astfel din articolul publicat astăzi, adresa comunicată de DSP spune foarte clar că la nivelul anului 2024 au fost realizate un număr de 4 testări...
De la momentul recepției- 21 Septembrie 2023 când toate lucrările executate au fost extraordinare, până la debutul anului 2025 nu credeți că era timp suficient pentru autorizarea de către DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ, prin probele de conformitate efectuate, emiterii avizului?
Conslocserv - furnizorul de apă a publicat ultimele teste de apă, dar la Diniaș de ce nu este deja finalizată procedura de avizare a conformității apei furnizate deja și au fost efectuate doar 4 testări?
P.S. Pentru cei ce contestă necesitatea avizului de furnizare DSP ... "Primele date care certifică existenţa unei structuri sanitare, în organizarea instituţională a Banatului, apar odată cu anii 60, cînd în cadrul regiunii Banat se înfiinţează o Secţiune de Sănătate funcţională în cadrul Consiliului Popular."
Mai jos atașez recepția cu fast la finalizarea lucrărilor:
www.facebook.com/share/p/1AnAhMeiFd/
Votat...
Primit taxe!
Ciolacul e gata tatuat cu de toate!
La mulți ani cu sănătate!
